Tăriceanu: Atitudinile de „țâfnă și arțag” față de liderii UE ne aduc într-o poziție de țară izolată

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a susținut, marți, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că atitudinile de „țâfnă și arțag” față de liderii UE nu vor face decât ca România să ajungă în postura de țară „izolată, marginalizată și frustrată”.

„Cred că declarațiile total neinspirate la adresa Uniuni Europene, a instituțiilor europene, a unor lideri europeni, au fost o greșeală care riscă să ne pună într-o postură de țară izolată, marginalizată și frustrată, de țară care nu a înțeles mecanismele europene, n-a înțeles practicile și conduita europeană. O poziție puternică în acest domeniu se construiește foarte greu, se construiește în timp și se construiește cu eforturi și nu cu eforturi de orice fel, eforturi mari, care presupun să nu existe în această atitudine nici țâfnă, nici arțag, dar mai degrabă diplomație, conexiuni în lumea occidentală cu prieteni și aliați puternici, cu prieteni și aliați puternici statornici, demersurile să fie făcute cu calm, cu răbdare”, a spus Tăriceanu.

Liderul deputaților PNL a precizat că, „dacă vrem ca Europa să ne respecte, trebuie mai întâi să ne respectăm pe noi”.

Totodată, el a criticat faptul că în momentul de față România se prezintă la negocierile de la Bruxelles cu o rată de absorție de 10%, care sunt imputabile guvernelor Boc și Ungureanu.

De asemenea, fostul premier a susținut că este necesară introducerea unui nou mecanism în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.

„Ar trebui să deschidem o dezbatere publică în legătură cu un nou mecanism care să funcționeze pe viitorul exercițiu bugetar, deci din 2014 până în 2020, a unui nou mecanism de absorbție care să asigure transparență, eficiență, o bună aliniere a stimulentelor personale cu interesul public în cazul funcționarilor și o clară responsabilizare a oficialilor care lucrează în domeniul absorției fondurilor europene”, a susținut Tăriceanu.

El a precizat că banii europeni sunt soluția pentru „echilibrarea finanțelor publice românești”, respectiv pentru acoperirea deficitului de cont curent, finanțarea deficitului bugetar fără creșterea datoriei publice, inclusiv în mod indirect susținerea cursului valutar prin echilibrarea pieței valutare.